Il citeam pe Steve Pavlina, cand am dat peste o intrebare ce m-a facut sa-mi tin rasuflarea pentru cateva secunde:

“Ce-ar fi daca nu reusesti vreodata sa obtii lucrul pe care il doresti atat? Oare asta ar face ca viata sa nu mai merite traita?”

pace interioaraSursa foto aici

Am realizat ca asta este genul de lucru la care nu ne gandim in mod normal.

Suntem obsedati de reusita, de succes. Vrem sa controlam lucrurile din jur si  sa aranjam realitatea asa cum ni se pare noua mai bine. Iar cand ceva din tablou nu se potriveste, suntem frustati, si ne declaram nefericiti.

♣♣♣

In momentul in care si-a pus aceste intrebari, Steve s-a retrezit la realitate:

Era asezat pe o banca, pe plaja, in fata oceanului. Soarele stralucea cald deasupra, pescarusii plonjau rapid spre valuri, iar in apropiere se auzeau rasetele unor copii.

El se dusese acolo ca sa se gandeasca la o cale sa scape de problemele financiare. Isi plangea de mila, si se simtea nefericit pentru faptul ca se lupta de ani de zile cu aceste probleme.

Apoi i-a venit in minte intrebarea “Daca problemele astea nu se rezolva, o sa fiu nefericit tot restul vietii?”

Si-a dat seama de toata bucuria si frumusetea din jurul lui.

Si-a dat seama de aspectele din viata de care putea fi multumit. Chiar daca era falit, se bucura de o relatie frumoasa, era sanatos, avea in jur oameni pe care-i iubea si care il iubeau, iar pe plan al dezvoltarii personale facea progrese vizibile.

Si a realizat ca risca sa fie nefericit toata viata, doar pentru ca o zona din viata lui nu mergea asa cum ar fi vrut.

Din acel moment, s-a hotarat sa isi concentreze atentia pe lucrurile bune, pe ceea ce merge si ii aduce implinire. A ales fericirea.

Iar fericirea i-a adus si rezolvarea la problemele care il chinuiau de multa vreme.

♣♣♣

Asemeni lui Steve, si au ma focusez adesea pe ceea ce lipseste. Iar asta pune o bariera intre mine si senzatia de multumire, de recunostinta.

Totusi, daca este sa fac bilantul personal, am infinit mai multe motive sa ma simt recunoscatoare in fata vietii, decat invers.

De ce avem obiceiul sa consideram mai importante lipsurile, defectele?

Poate avea legatura cu modul in care am fost educati, poate fi un flagel de care sufera societatea… Nici nu conteaza DE CE.

Ceea ce conteaza este ce alegem fiecare, la nivel personal.

Sunt oameni care au traversat perioade extrem de grele: razboaie, saracie extrema, singuratate, opresiuni, sau chiar traiul in lagare de concentrare. Si totusi, acesti oameni au reusit sa supravietuiasca si sa gaseasca motive pentru care viata merita traita. Au ales sa se concentreze pe ceva bun, si sa traiasca.

Daca ei au reusit, pentru noi e cu atat mai simplu. Avem doar de renuntat la obisnuinta de a ne concentra atentia pe ceea ce credem ca lipseste. Sunt atatea lucruri frumoase in jur!

Daca ar fi sa te gandesti la tine si la propria viata, care sunt zonele de care poti fi multumit? Pentru ce merita sa fii recunoscator?

Cu drag,

Elena

PS: daca vrei sa gasesti cateva idei despre cat de simplu este sa fii fericit, poti cauta aici.

Da mai departe:
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Alte articole interesante

Ce lucruri ai in comun cu toti ceilalti locuitori ...   "Nici chiar zeii nu lupta impotriva nevoii!" Simonides Of Kea In fiecare zi, ne uitam in jur si observam o gramada de diferente intre noi ...
Cum poti ajuta o persoana apropiata ... Celor mai multi dintre noi le pasa de cei dragi, fie ca este vorba de cineva din familie, sau de un prieten. Si de multe ori avem impresia ca st...
Povesti… cum ne mintim singuri Pentru ca este o vreme asa mohorata, m-am gandit ca este momentul potrivit pentru o poveste. Viata ta, si viata oricarui om este o poveste. Hai s...
Primeste noile articole pe email

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You may use these HTML tags and attributes:

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>